E ciudat paradoxal: jurnalismul ar trebui sa fie obiectiv, social media este eminamente subiectivă.
Mutarea strategică
În vremea ziarelor tipărite, ne permiteam să apreciem un ziar după calitatea articolelor publicate, reflectând această calitate asupra oamenilor care scriau.
Acum, lucrurile s-au schimbat un pic: din cauza cererii din ce în ce mai mici, din cauza penetrării masive a Internetului în zona urbană, unele ziare au decis să elimine complet edițiile tipărite. În acest sens, Gândul a renunțat încă din 8 aprilie 2011 la ediția sa tipărită.
Online, pe iPad si pe mobil, cititorii vor avea acces la informatiile exclusive cu care ziarul i-a obisnuit, la opiniile unora dintre cei mai apreciati editorialisti din presa romaneasca, dar si la infografice, fotografii si video ce valorifica potentialul de multimedia si de interactivitate pe care il ofera web-ul si dispozitivele mobile.
[redactorul-sef Gândul, Claudiu Pandaru, wall-street.ro]
Alții încă nu s-au decis să facă acest pas, însă restrâng activitatea:
Adevărul rămâne cu prezență editorială la nivel local, spune Răzvan Ionescu, director editorial Adevărul Holding.
Redacțiile locale vor lucra în continuare pentru “cele opt ediții metropolitane ale Adevărul și cele cinci regionale”, care apar inserate în ziarul Adevărul.
Rămân și “cele 39 de ediții locale pe internet.”
[Pagina de media]
Social media ca mediu de promovare
Oricât ar dori ziarele să își păstreze masa critică de cititori, care să le asigure supraviețuirea, este clar că ele nu au nicio sansă să îi obțină și să îi păstreze folosindu-se de metodele tradiționale de promovare în online: SEO nu ar putea face față fluxurilor rapide de știri, SEM ar fi o investiție nerentabilă, newsletterul este o metodă care nu activează implicarea cititorilor, iar fluxurile RSS nu sunt atât de răspândite în rândul utilizatorilor români.
Social media a devenit în acest moment singura alternativă de promovare rapidă și de implicare a cititorilor. Cei 4 milioane de utilizatori de Facebook din România și alte câteva zeci de mii de utilizatori români de Twitter sunt acei oameni care consumă informație instant.
Problema de fond
Intrarea în social media a ziarelor a venit cu problemele care țin de natura social media: subiectivitatea social media. Nu te poți promova în zona socială, fără să te adaptezi mediului. Dar intervine dihotomia subiectului și a obiectivității jurnalistului: tratez un subiect serios, dar cum îl prezint sa fie atragător? Relatez o întâmplare, dar cum rămân obiectiv?
Nu ăsta e scopul jurnalismului? Să relateze întâmplări și evenimente fără să distorsioneze prea mult?
Ce se vede?
Din păcate, jurnalismul pe care îl văd tot mai des prin publicațiile românești se împarte în trei mari clase:
- jurnalismul de scandal, unde nu trebuie decât să pui o poză și să inventezi un zvon oarecare cu un titlu în care folosești obligatoriu ”EXCLUSIV”
- jurnalismul de duzină, când titlurile se fabrică după ecuația ”(Întâmplare din viitor)” + ”Vezi aici” +”(adverb modal: cum, când, cât etc.)”
- jurnalismul de senzațional, când nu ai de făcut mai nimic, trebuie doar să ai ”breaking news” scris negru pe galben, pentru că articolul îl poți scrie pe măsură ce se desfășoară evenimentul
Restul jurnaliștilor sunt strânși în câteva caste mici, care nu sunt relevante pentru marea masă de cititori. Ei sunt analiști financiari, ziariști de investigație, editorialiști etc.
Cum au înțeles ziariștii să se promoveze în social media? Două exemple spun tot:
Ziariștii de la Adevărul care comentează pe subiect și pe lângă subiect:
Ziariștii de la Gândul care nu spun nimic și nici nu arată nimic:
Modul în care ziarele au ales să își promoveze materialele în social media, ține de felul în care au înțeles că trebuie să atragă implicarea cititorilor.
Social media este un univers în care difuzia informației este necontrolată, consumul este instantaneu dar diferențiat cantitativ, iar implicarea publicurilor este părtinitoare.
Ce trebuie făcut?
În primul rând ziarele și ziariștii ar trebui să înțeleagă mai bine acest mediu. Plecând de la cele 4 atribute putem spune că:
- difuzia necontrolată, ar trebui monitorizată atent. Sursa primară (articolul din ziar) trebuie să fie întotdeauna completă și obiectivă.
- consumul instantaneu trebuie exploatat la maxim. Care este rostul publicării unui articol la o oră la care nimeni nu îl citește?
- diferențiarea cantitativă a consumului trebuie înțeleasă atât din perspectiva selectivității interesului publicului, dar și din perspectiva capacităților echipamentelor utilizate pentru accesarea social media. Spre exemplu, accesarea Facebook pe un telefon mobil nu permite aceeași interacțiune comparativ cu accesarea aceluiași site pe un calculator.
- implicarea părtinitoare a publicurilor trebuie gestionată atent pentru a preveni atacurile sau transformarea unui subiect într-o discuție inflamată de injurii și denigrări.
